Integritatea e un termen atat de abstract... Multi ani nici nu am inteles cu ce se mananca. Pana am citit undeva aceasta definitie: integritatea e ceea ce esti atunci cand nu te vede nimeni.
De doi ani de zile ma urmareste zilnic. Ce sunt atunci cand nu ma vede nimeni?
Azi pot sa o spun: un om integru.
Cu reguli bine infipte in pamantul care m-a creat.
A patra generatie pe un petic de tarana.
De acolo imi iau energia si imi castig sensul. Din o casa visata si iubita, construita de bunici in care mi s-a nascut tatal si sper sa mi se nasca copiii.
Din iubirea pentru o tara pe care azi stiu ca nu as parasi-o definitiv.
Din munca care ma ajuta sa contribui intr-o comunitate care pe mine m-a format ca om.
Asta e mostenirea mea: I'm shaping the community that shaped me.
Sunt bine si imi traiesc visul. Am avut nevoie de doar 30 si ceva de ani sa o fac si asta in sine e o realizare.
Sper sa imi ramana cat mai multi sa o pot face in continuare.
In sufletul meu zace o profunda recunostinta pentru tot ce mi-a aruncat viata in fata.
Si un profund regret pentru toate greselile ce vi le-am facut ca sa ajung aici.
Mi-as dori totusi sa aveti convingerea ca am invatat mult.
Iar bucuria mea de fiecare zi e felul meu de a multumi. Lumii, universului, sufletului meu atat de incercat.
Sunt melancolica dar azi mi se iarta.
Another milestone. Another year.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu